Etichete

, , , , , ,


amandinaErau câţiva la coadă, dar m-am dus aţă în faţă, hotărâtă să-mi cumpăr o felie din tortul acela înalt, dreptunghiular, cu blat de ciocolată cu nucă şi cremă albă între foi şi cu glazură de ciocolată. Interesant că nu a comentat nimeni, iar eu i-am repetat de două ori vânzătoarei că din tortul acela vreau pe care l-a băgat în frigider. Încă de două ori i-am repetat: fri-gi-der! Pentru că se uita la mine de parcă nu ar fi ştiut despre ce tort vorbesc.Era plină vitrina cu tot felul de prăjituri şi dulciuri, lumea stătea calmă la rând,o lumină veselă inunda toată cofetăria şi vag se auzea şi o muzică în fundal. Poate chiar Pink Floyd, nu sunt sigură.
imagesVânzătoarea mi-a făcut un pachet, mi l-a întins cu grijă, eu l-am preluat şi am plecat fără să plătesc, ştiind că nu aveam bani la mine, nici nu aveam unde să-i pun, pantalonii mei albi nu au buzunare, ia nici atât. Am plecat fără ca vânzătoarea să-mi fi zis ceva. Eram în drum spre oraşul de sus, pe Bulevardul de lângă Cetate, când m-am gândit să verific dacă mi-a pus ce am cerut. M-am uitat în cutie şi numai că nu am început să salivez de poftă! Cutia albă cu multe compartimente,identică parcă cu ambalajul serviciului de cafea adusă de Sanda, şi în fiecare compartiment câte o felie de prăjitură, o Amandină, bucăţele mici din tortul din care am cerut, dar şi nişte bomboane de ciocolată belgiană, într-o tăviţă mică era toping de ciocoltă amăruie, de asta chiar că nu am vrut!Totuşi am întors capacul cutiei ca să nu se verse bunătatea de dulciuri, tocmai la timp, că venea spre mine un tip cu motocicleta, de abia am reuşit să sar pe trotuar. M-a prins chiar pe trecerea aceea lungă de pietoni…Şi m-am trezit!
Îmi pare rău că nu am apucat să mănânc măcar Amandina cea mică!Eh, aşa e la regimul hipocaloric, hipolipidic şi nesărat!

Anunțuri