Etichete

, , ,


1920390_755399961136784_1068539743_nÎn urmă cu câţiva ani am publicat un interviu cu dr. Vass Levente, pe atunci consilier în Ministerul Sănătăţii. Întâmplător sau nu, interviul respectiv nu mai e de găsit pe siteul cotidianului unde îl publicasem şi nici preluările nu pot fi de folos, pentru că linkul unde suntem dirijaţi nu mai conţine nici urmă de interviu!Absolut întâmplător am descoperit o variantă needitată, fără şapou, pe care îl redau aici, cu precizarea că în anul de graţie 2014 dr. Vass Levente e candidat la funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar familia Vass s-a mai îmbogăţit de atunci cu încă un membru...


268664_115046931921629_6177351_nReporter:
Oficial, sunteţi cunoscut ca medic urolog şi mai nou consilier în Ministerul Sănătăţii. Dar în timpul liber, cine sunteţi domnule Vass Levente?
Vass Levente: Sunt un om simplu, care învaţă, munceşte şi trăieşte de 18 ani în Tg-Mureş. În timpul liber sunt grădinar, sportiv şi tătic.
Rep.: Aţi terminat liceul la Sfântu Gheorghe, ce v-a determinat să alegeţi facultatea de medicină pentru continuarea studiilor?
V.L.: Verişorii mei s-au născut în Târgu Mureş, am venit adesea, mai ales în vacanţe în Târgu Mureş. Încă din copilărie am avut prieteni în Dâmbul, în Tudor, cunoşteam zona clinicilor. M-am decis în clasa a X-a să urmez medicina. Dacă nu aş fi reuşit din prima, probabil astăzi aş fi fost profesor de fizică sau chimie!

269451_115046455255010_4822102_nRep.:Ce vă face să vă simţiţi târgumureşean? Aţi afirmat că vă este mai imortant Târgu Mureşul decât funcţia de ministru al Sănătăţii.
V.L.:În secuime, Târgu Mureşul este considerat capitala cea mică a regiunii. “Mureşul” cum se zice pe acolo, are un farmec aparte, pentru noi toţi, care nu ne-am născut aici, dar gândim, lucrăm şi ne clădim viitorul în acest oraş primitor. Nu-i nici prea mare, nici prea mic, este tocmai potrivit ca să fie un oraş exemplu pentru toată Transilvania.
Rep.: O mare parte a timpului îl petreceţi la Bucureşti, la minister. Ce zice familia?
V.L.: De când domnul Cseke nu mai este la minister, sunt mai puţin prins, din fericire, cu treburile ministerului. La începutul anilor 2000 făceam masteratul în management sanitar în străinătate, când ajungeam acasă mă ocupam de treburile din organizaţiile nonguvernamentale conduse de echipa noastră. În consecinţă, soţia era obişnuită deja cu lipsa mea. Acest lucru însă este mai puţin valabil pentru copiii mei, Peter de 8 ani, şi Reka-Rebeka de 5 ani. La Bucureşti cel mai mult mi-au lipsit agitaţia matinală când ne pregăteam pentru grădi şi şcoală, precum şi cafeaua de dimineaţă savurată alături de soţia mea!
376944_2394807263629_215869890_n
La prima vedere Bucureştiul este doar un oraş dâmboviţean, care te face apoi să fii mândru de locurile unde ai vâzut ceva de neuitat. Eu mă bucur că am avut posibilitatea să cunosc şi Bucureştiul!

Rep.: Cum vi se pare capitala? La intoarcere nu vi se pare târgul nostru puţin cam patriarhal?
V.L.: La prima vedere Bucureştiul este doar un oraş dâmboviţean, dar încet-încet începi să vezi şi să simţi şi acea parte mai ascunsă care te face să doreşti să mai revii, începi să fii mândru de locurile unde ai fost deja şi ai vâzut ceva de neuitat. Eu mă bucur că am avut posibilitatea să cunosc mai bine Bucureştiul!
1385960_10201152087138330_1280514603_nRep.: Aţi practicat sportul încă din copilărie. Ce vă plăcea mai mult, baschetul, fotbalul sau tenisul de masă?
V.L.: Fotbalul era şi este la modă, mai ales printre băieţi. E un sport cu adevărat bărbătesc, iar noi, băieţii din anii 80, am avut cui să ţinem pumnii, am avut idoli ale căror nume purtam pe tricouri! Fotbalul era pe primul loc când ieşeam cu băieţii de la bloc. La baschet în schimb am învăţat cu adevărat spiritul de echipă, blochezi, ţii, te avânţi! De ce să nu recunosc, conta şi aprecierea fetelor de pe margine, pentru echipa de baschet a şcolii. Tenisul de masă este o artă. Joci pentru tine, dar te bucură dacă le place şi altora jocul tău. Înveţi să câştigi, dar şi să pierzi. După câţiva ani de tenis de masă, dacă pierzi, nu mai cauţi să dai vina pe adversar. Lupţi, câştigi sau pierzi, apoi te ştergi pe mâini, dai mâna cu adversarul şi te pregăteşti pentru următorul meci!
Calitatea actului medical depinde în mare măsură de fondurile alocate sănătăţii pe termen mediu şi lung. La noi totul ar trebui să fie acoperit de asigurare, dar realitatea, din păcate, este alta.
Rep.: Nu demult aţi fost în Statele Unite ale Americii. Cu ce impresii v-aţi întors după vizitarea unităţilor spitaliceşti din New York şi Baltimore?
1393646_10201152083058228_1399285649_nV.L.: Impresii multe şi interesante. Cine ar fi crezut că şi ei au probleme mari de finanţare la nivel macroeconomic? Că spitalele acumulează şi acolo arierate, şi statul este obligat să intervină periodic pentru ştergerea acestora? Acesta însă nu se simte la nivelul pacientului! Sistemul din America este bazat mai ales pe asigurările private, şi în mai mică măsură de programe federale de susţinere pentru nevoiaşi. Statele Unite cheltuie pe sănătate peste 15% din PIB. Calitatea actului medical depinde în mare măsură de fondurile alocate sănătăţii pe termen mediu şi lung. La noi totul ar trebui să fie acoperit de asigurare, dar realitatea, din păcate, este alta.
Rep.: Dacă aţi avea o baghetă magică, ce aţi schimba în sistemul nostru sanitar? Cum aţi vindeca lumea? (heal the world)
V.L.: Sistemul sanitar este unul foarte complicat. Am participat recent la o întrunire economică, unde un profesor de renume mondial i-a sfătuit pe tinerii economişti să caute să înţelegă sistemul serviciilor de sănătate, deoarece în afara sistemului energetic, e singurul care ar putea aduce siguranţa zilei de mâine. Nu ştiu ce credeţi dvs, dar eu înţeleg din asta, că nu trebuie să ne aşteptăm la mult mai bine nici în viitorul apropiat!
269552_115049975254658_7115133_n

Rep.:Vă place muzica? Ce fel de muzică ascultaţi?
V.L.: La vârsta mea, deja pot savura aproape orice gen de muzică, cu condiţia să fie în concordanţă cu starea mea de spirit şi cu tot ce mă înconjoară. Dar n-aş putea să nu iubesc ceva mai mult Supertramp, Pink Floyd, Dire Straits, Tina Turner, LGT, Omega etc.
261617_115049818588007_7124812_n
Rep.: Mai aveţi timp de cărţi, de filme?
V.L.: Îmi fac timp, pentru că o carte, sau un film bun mă pot bucura într-atât încât uit de problemele cotidiene!
Rep.: Ce maşină conduceţi?
V.L.: Opel Vectra
Rep: Unde vă petreceţi concediul de vară?
V.L.: O săptămână la mare, o săptămână la munte.
Rep: Bucătăria maghiară e vestită şi apreciată de gurmanzi. Aveţi o mâncare preferată?
1560592_10151901997176365_736637279_nV.L.: Da, mâncarea mea preferată este prânzul de duminică, mâncarea împăratului zis şi “tafel spitz”.
Rep.: Cu ce medie aţi luat bacalaureatul, vă mai amintiţi?
V.L. Da. 9, 35, am fost a patra din şcoală, dar în 18 ani dvs. sunteţi prima persoană care mă întrebaţi!
Rep.: Credeţi că internetul, facebook-ul dăunează tineretului?
V.L.: Nu. Cu condiţia să nu întreacă măsura. Se spune că face rău la încrederea în sine ş încrederea în forţele proprii de comunicare verbală şi directă. Educaţia din şcoală ar trebui să compenseze această deficienţă prin favorizarea prezentărilor, promovarea “debate”ului.
1619368_602433709811595_58609344_n
Rep.: Cum vă înţelegeţi cu colegii din guvern?
V.L.: Cu cei care lucrez, excelent.
Rep.: Citiţi presa online sau preferaţi ziarul tipărit pe hârtie?
V.L.: Şi-şi. Totuşi nu poţi compara cu nimic mirosul cafelei amestecat cu mirosul unui ziar proaspăt ieşit din tipar, dis de dimineaţă, când copiii încă dorm şi soţia te serveşte şi cu un fursec, de-ţi vin în minte toate amintirile din copilărie, ca la Proust.
1380049_10201152092618467_1761025467_n
Rep.: Care este întrebarea pe care nu am rostit-o, dar aţi avea răspunsul la ea?
V.L.: Ţin această întrebare pentru data viitoare!

A consemnat Erika MĂRGINEAN

Anunțuri