Etichete

, ,


sanziene_1Constat cu o oarecare uimire, că în parcul de la intersecţia  bulevardelor,  punctul terminus al plimbărilor noastre de sănătate, aproape zilnic vine câte un ciudat. E un parc micuţ, cu jucării şi leagăne pentru copii, cu alei pietruite cu dale mici, tip pişcoturi, bănci verzi de metal ca să reziste intemperiilor…Iluminat ca ziua, nu ar trebui să dea nici măcar iluzia că ar păutea fi ceva în neregulă, şi totuşi…

10443457_839597522745511_587366598295068216_n

Aseară, de pildă, la un capăt de alee stătea pe o bancă un tip robust, cu păr negru tuns creastă de cocoş. Vărsta indecisă. Ce era ciudat la el, era că deşi era singur, vorbea cu vocea tare, uneori răcnea ca un animal rănit, apoi stătea cât de cât cal ca să reia în aceeaşi ordine. După un  timp a apărut o femeie, voluminoasă şi ea, îmbrăcată cu fustă lungă şi s-a aşezat lângă el pe bancă după ce părea că îl îmbrăţişează. Au stat aşa cât au stat, tipul mai vocifera din când în când, apoi i-am văzut cum îşi fac selfie cu telefonul mobil, ceva mai de soi, avea şi bliţ şi era mărişor. Tipul a mai tăcut, au reluat poza, apoi el s-a ridicat a ieşit din parc şi ocolind o parte a parcului pe lângă gard a dispărut printre brazii ce străjuiesc latura dinspre est a parcului. Nu se vedea, dar i se auzea gura. Bombănea ceva ininteligibil dintre copaci…Apoi la fel de disciplinat, probabil mai fericit, căci se uşurase printre copaci, a revenit pe bancă. După un timp s-au ridicat, şi au adunat bagajele şi s-au făcut nevăzuţi printre blocuri. Păreau turişti necăjiţi care se odihneau în parc până la sosirea rudelor la care veniseră neanunţaţi…Tipul avea un necaz, asta e mai mult ca sigur! ori era doar un ciudat care s-a odihnit pe o bancă în noaptea sânzienelor!

Anunțuri