Etichete

, ,


Primul protest al anului împotriva poluării mediului s-a desfășurat duminică, în localităţile din judeţul Alba, respectiv în municipiul Sebeş, oraşele Aiud, Cugir şi Lancrăm.
La marşul de protest organizat de ONG Prima Natura din Sebeş, susţinut şi de Organizaţia Civică Reghin au participat şi reghinenii nu doar în semn de solidaritate, dar şi din dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra unui proiect ce ar afecta mediul înconjurător în municipiul Reghin. Participanţii au demonstrat împotriva deciziei Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba de a emite o Autorizaţie Integrată de Mediu pentru linia de producere a formaldehidei pe platforma industrială a societăţii Kronospan, înlocuind vechea instalaţie cu una nouă ce va produce de două ori mai multă formaldehidă!
Judeţul Alba, primul la decese cauzate de cancer
Kronospan Sebeş SAConform unui studiu realizat de Centrul Regional de Sănătate Publică (DSP)Tîrgu-Mureş, în 2008, pentru Regiunea Centru, în judeţul Alba numărul cazurilor de cancer şi decese a atins cote alarmante situând acest judeţ pe primul loc în ţară. Potrivit datelor acestui studiu în județul Alba se îmbolnăvesc de cancer în jur de 1.800 de persoane anual, iar numărul deceselor se ridică aproximativ la 800 anual. Cauza cancerului la plămâni potrivit unor studii ale Centrului Internaţional de Cercetare a cancerului (IARC), agenţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este expunerea la poluarea din aer. Aceeaşi expunere la aer poluat poate cauza boli cardiovasculare şi respiratorii. Potrivit acestor studii în 2010 peste 223.000 persoane din lume au murit de cancer la plămâni asociat cu poluarea aerului. Demonstraţii au dat de exemplu incidentul din 15-16 decembrie anul trecut când aerul din municipiul Sebeş a fost poluat cu formaldehida, panourile de monitorizare a calităţii aerului atingând cote maxime! Oamenii din Sebeș și din localitățile învecinate consideră că poluarea masivă resimțită în toate zonele orașului reprezintă o încălcare gravă a dreptului constituțional la sănătate și la un mediu curat, se arată în comunicatul de presă remis redacţiei de Grupul de Iniţiativă Civică Sebeş.
Ce solicită cetăţenii municipiului?
Ținând cont de faptul că autoritățile statului român, obligate prin lege să protejeze mediul, nu dispun la ora actuală de aparatura modernă de ultimă generație necesară măsurării exacte a cantității de noxe emise în atmosferă, locuitorii Sebeșului solicită atât oprirea imediată a acestei instalații noi, cât și a celei vechi, până la rezolvarea definitivă, prezentată public și prin angajamente cu răspundere juridică a problemei.
Care sunt motivele cel mai des invocate?
Oamenii din Sebeş susţin că noua construcție a Fabricii de Formaldehidă de 60.000T/an este un pericol evident pentru sănătatea și viața celor peste 150.000 de locuitori din zona Sebeș – Alba Iulia. De asemenea, ei spun că cele 8 rezervoare de 15.000 de litri fiecare în care este depozitată formaldehida, cele două rezervoare de alcool metilic de 10.000 de litri fiecare, plus cele de motorină, de benzină și de alte substanțe chimice foarte periculoase care deservesc fabrica de formaldehidă situează Sebeșul pe o bombă chimică, ce ar putea distruge oraşul. Aceştia mai spun că firma Kronospan nu și-a realizat monitorizarea on-line, 24 din 24 de ore, a tuturor surselor de poluare și a tuturor tipurilor de poluanți, cu posibilitatea accesării pe internet și cu întreruperea procesului tehnologic atunci când unul din poluanți atinge limita maximă admisă, astfel că ei solicită autorităţilor să ia măsuri urgente în vederea stopării poluării oraşului Sebeş și interzicerea activităţii principalului poluator SC Kronospan SA atâta timp cât acesta nu respectă cu strictețe normele europene de protecția mediului.
Reghinenii vor relocarea
Protest ReghinPotrivit art.34 din Constituţia României, ,,dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”, iar art.35 subliniază că ,,Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”. De aceea, Iniţiativa Civică Reghin se declară solidară cu comunitatea municipiului Sebeş, cu atât mai mult cu cât problemele lor sunt aproape identice. Dacă la Sebeş deja funcţionează, la Reghin se doreşte realizarea unei platforme de producere a formaldehidei cu o capacitate şi mai mare decât cea de la Sebeş! Dacă la Sebeş este vorba de 60.000 de tone de formaldehidă pe an, la Reghin se preconizează construirea unei fabrici ce ar produce 100.000 de tone pe an! Recent a fost emis Acordul de Mediu, iar Autorizaţia de Construire se află în faza de emitere. ,,Această construcţie va modifica ireversibil viaţa locuitorilor din municipiul Reghin şi a celor din zonele limitrofe, a văilor Gurghiu şi Mureş. Va fi o instalaţie ce va funcţiona ca un izvor inepuizabil de boli pentru generaţiile viitoare”, este de părere Iulius Făgărăşan, reprezentantul Iniţiativei Civice Reghin (ICR). „Scopul luptei noastre este unul singur: relocarea acestei instalații la o minimă distanță menită să ofere un grad de siguranță pentru locuitorii Reghinului, dar nu în apropierea nicidecum a unei alte așezări. Nu vrem să periclităm pe nimeni”, a mai spus Iulius Făgărășan, fondator al ICR, referindu-se la o distanță minimă de 7-10 km de orice zonă locuită.
Ce spune Kastamonu
Kastamonu ReghinÎntrebat de reporterii săptămânalului Punctul (într-un articol precedent) despre fabrica de formaldehidă, directorul SC Kastamonu SA, ing. Nicolae Bădin a declarat: „Construirea Fabricii de clei pe platforma Kastamonu România reprezintă o investiţie majoră din punct de vedere economic atât pentru municipiul Reghin, cât şi pentru judeţul Mureș. Rolul acestei fabrici fiind acela de a crea baza de materii prime (clei) pentru fabricaţia de PAL, PAL melaminat şi feţe uşi din HDF existente la această oră pe platformă, dar ne permite şi să ne continuăm investiţiile într-o viitoare linie de fabricaţie a plăcilor de MDF. (…) Fabrica va crea 22 de noi locuri de muncă pentru personal direct productiv (4 pentru personal cu studii superioare) şi 16 noi locuri de muncă pentru personal auxiliar de întreținere. Se va crea un departament de cercetare-dezvoltare pentru producerea de plăci de PAL, HDF şi MDF cu un nivel de emisii foarte scăzut. Instalaţia de producere a formaldehidei este proiectată de compania Alder din Italia şi respectă toate normele europene de sănătate şi securitate a muncii, precum şi cele de protecţia mediului. Instalaţia este proiectată la cel mai înalt nivel de securitate. Nivelul total de emisii de COV va fi de 20 mg/mc, iar din această valoare sub 25% va fi formaldehidă. Nivelul maxim de emisii admis de reglementările naţionale şi europene impun un nivel de emisii de COV de 50 mg/mc. Emisiile fugitive estimate de proiectantul instalaţiei este de sub 7 mg/mc, iar reglementările în vigoare admit un nivel de emisii fugitive de COV de 25 mg/mc”, a subliniat directorul Bădin.
Ce spune şeful de la Mediu
Dănuț Ștefănescu, directorul APM MureșDupă acest răspuns liniştitor, optimist chiar, dacă ne gândim că instalaţia nouă e una performantă, nepoluantă şi mai creează şi locuri de muncă să vedem părerea celor de la Mediu. Cu atât mai mult, cu cât fabrica existentă pentru producţia de ,,PAL, PAL melaminat şi feţe uşi din HDF existente la această oră pe platformă”, după cum spune directorul, a funcţionat fără autorizaţie de la Mediu. E drept că doar la 65% din capacitate! Funcționarea fără autorizație a fost confirmată și de ing. Dănuț Ștefănescu, directorul APM Mureș, însă acesta a precizat că societatea respectă prevederile de mediu: „Fabrica de PAL amplasată în loc. Reghin, str. Ierbuş, nr. 37, jud. Mureş, S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. nu deţine autorizaţie integrată de mediu, solicitarea şi documentaţia de susţinere privind emiterea AIM fiind depusă la APM Mureş, cu nr. 1780/11.03.2013, activitatea fiind în curs de reglementare. […] În data de 1 aprilie a avut loc verificarea amplasamentului în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi verificarea îndeplinirii condiţiilor din acordurile de mediu în baza cărora a fost realizată Fabrica de PAL, s-a constatat faptul că investiţia s-a realizat cu respectarea condiţiilor impuse în acorduri”. După numeroase proteste de stradă şi în spaţiul virtual, la o dezbatere publică şeful APM Mureş, Dănuţ Ştefănescu a promis cetăţenilor că se va proceda conform legii la aprobarea sau nu a proiectului. ,,Dacă se va obține aprobarea pentru această fabrică, cetățenii trebuie să fie convinși că se face numai conform legii, se respectă toate standardele existente la ora actuală. Iar dacă nu se va da, înseamnă că nu au fost respectate aceste standarde, cel puțin în proiect, pentru că acum discutăm despre un proiect”, a concluzionat în martie anul trecut şeful APM.
Să încercăm să-l stopăm din faşă
Deşi la început s-a bucurat, mizând pe locurile de muncă promise, acum, primarul municipiului Reghin este de altă părere. ,,Fabrica de clei şi investiţia Kastamonu pentru mine a fost o mare bucurie pentru că în sfârşit se absoarbe forţa de muncă şi îmi rezolvă o problemă socială, dar când am conştientizat ce înseamnă, mi-am dat seama că riscăm ceea ce este frumos în Reghin, viaţă liniştită, aer curat. Am început să mă informez şi mai bine, m-am întâlnit cu experţii de mediu, decanul Facultăţii de Mediu din Cluj care a făcut documentaţia şi pentru Sebeş. Am vorbit cu cei de la Agenţia de Mediu din Târgu-Mureş. Încercăm să stopăm din faşă demersurile. Chiar dacă riscăm să pierdem venituri suplimentare la bugetul local sunt alături de cetăţenii municipiului Reghin care se opun acestei investiţii pentru că viaţa omului este mai presus de orice”, a declarat unor surse, Maria Precup, primarul municipiului Reghin.
Promisiunea preşedintelui, ultima speranţă
,,În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale”, declara Klaus Iohannis. Chiar dacă nu e vorba de exploatarea resurselor naturale, dar e un proiect ce lezează sănătatea oamenilor, oamenii aşteaptă o minune!
Remember. Ce ştim despre formaldehidă?
Căutând prin manualele de chimie sau accesând Wikipedia, aflăm despre compusul chimic formaldehida, având formula chimică H2CO sau CH2O, că are o denumire ştiinţifică, şi anume metanal sau aldehida metilică şi că cea mai simplă aldehidă este soluţia apoasă de formaldehidă 37%, cu miros înţepător, cunoscut sub numele de formol. Ni se mai spune în Wikipedia că formaldehida rezultă din arderea materialelor ce conţin carbon. Astfel, o putem găsi în fumul de ţigară, în gazele de eşapament ale maşinilor, în incendiile forestiere, dar şi produsă de acţiunea soarelui şi a oxigenului asupra metanului şi asupra diferitelor hidrocarburi. Poate sună şocant, dar cantităţi mici de formaldehidă sunt produse de metabolismul unor organisme, chiar şi de cel uman.
La ce se foloseşte formaldehida
Una dintre primele substanţe chimice des folosite în industrie este formaldehida. Ea se foloseşte pentru obţinerea răşinilor, în fabricarea plăcilor de lemn, a mobilei, a echipamentelor sportive, a medicamentelor, a alimentelor, a încălţămintei, a hârtiei, a produselor textile, dar intră şi în fabricarea unor componente pentru autovehicule. Ar fi mai uşor de spus unde nu se foloseşte, decât să continuăm lista cu produsele în fabricarea cărora se foloseşte şi formaldehida.
Unde se produce formaldehida?
În Uniunea Europeană se realizează aproximativ 10% din cantitatea de formaldehidă produsă anual în lume. Italia şi Germania sunt ţările cu cea mai mare producţie de formaldehidă din Europa. Necesarul Europei Occidentale reprezintă 30% din produsul global de formaldehidă! La noi în ţară formaldehida se produce în oraşul Victoria, municipiul Sebeş şi municipiul Rădăuţi. Fabrica din Sebeş se distinge din şirul acestor producătoare de formaldehidă prin faptul că ea se află în perimetrul oraşului! Producerea formaldehidei în Sebeş datează din 1991. Vechea linie de producţie produce 30.000 de tone pe an, iar linia cea nouă, împotriva căreia se protestează, ar produce 60.000 de tone de formaldehidă pe an!
„Instalaţia de fabricare formaldehidă de 60.000 t/an va fi realizată pe baza unui proiect tehnic din anul 2001 revizuit şi adaptat în 2006 pentru amplasamentul propus, cu utilaje construite în 2002. Proiectul constă în construirea unei noi instalaţii de producţie a formaldehidei care va înlocui instalaţia existentă cu o capacitate de producţie de 30.000 t/an formaldehidă“, se afirmă în studiu. Noua fabrică permite o producţie zilnică de 180 de tone formaldehidă, funcţionând la capacitatea proiectată timp de 24 de ore pe zi, 333 zile pe an, în proces continuu. Grupul Kronospan motivează necesitatea noii investiţii prin extinderea capacitaţilor de producţie de plăci pe bază de masă lemnoasă, lucru care a determinat creşterea cererii de răşină pe bază de formaldehidă. Faptul că societatea a demarat construcţia este confirmat de Inspectoratul în Construcţii Alba, instituţie care a răspuns unei solicitări oficiale lansate de asociaţia Prima Natura. ,,În incinta SC Kronospan Sebeş SA se află în derulare lucrări de construcţii pentru instalaţie de producerea formaldehidei. Lucrările de construcţie se execută în baza autorizaţiei de construire nr. 50 din 21.03.2013 eliberată de Municipiul Sebeş – Construire instalaţie pentru producerea formaldehidei – 100%, capacitate 60.000 T/an”, se afirmă în răspunsul de la Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Ce spun oamenii de ştiinţă despre formaldehidă?
Comunicatul de presă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.) din 15 iunie 2007, spune: „Formaldehida este cancerigenă pentru om” fiind clasată „în grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om”. În Comunicat se mai arată că până în 2004 „formaldehida era considerată posibil cancerigenă pentru om”, iar ca „toxicitate asupra omului: acută. ,,Pe baza acestor noi date, grupul de experţi a putut determina că dispune în prezent de suficiente indicii că formaldehida provoacă cancerul rinofaringian la om. Grupul de lucru a găsit indicii pentru cancerul foselor nazale şi al sinusurilor feţei şi indicaţii puternice dar nu suficiente pentru leucemie”, se arată în comunicatul OMS.
Efectele formaldehidei asupra sănătăţii
În Documentul UE intitulat „Compuşii organici volatili. Mediul şi sănătatea”, document agreat şi de către Asociaţia Experţilor de Mediu din România, se prezintă efectele formaldehidei asupra sănătăţii: iritant al pielii şi al ochilor (dermatite, conjunctivite), precizându-se că intoxicarea cu formaldehidă se manifestă prin: dureri abdominale, pneumonie, edem pulmonar, depresia sistemului nervos central, anxietate, convulsii, comă, greaţă, vărsături, leucemie, ciroza hepatică, tumori cerebrale, tumori nazale. Documentul clasifică formaldehida ca fiind un poluant atmosferic periculos, care în aer reacţionează cu alţi poluanţi prin reacţii fotochimice, şi care are ca efecte cronice asupra animalelor scurtarea duratei de viaţă şi a fertilităţii, precum şi diferite tipuri de cancer.
Iritarea mucoaselor nazale
În Comunicatul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se precizează că „mirosul formaldehidei este perceput la concentraţii cuprinse între 0,1 şi 1 ppm (ppm însemnând “parts of million”, adică o parte dintr-un milion, 1ppm egal cu 0,0001% din volum, n.red.). Iritarea mucoaselor nazale este resimţită de marea masă a populaţiei la concentraţii cuprinse între 1 şi 3 ppm şi se agravează rapid când procentul atmosferic creşte. Majoritatea indivizilor nu pot tolera o expunere prelungită la 4-5 ppm. La 10-20 ppm, chiar la începutul expunerii, survin semne de iritare severă a mucoaselor oculare şi ale căilor respiratorii. O şedere, fie şi scurtă, într-o atmosferă în care concentraţia de formaldehidă este mai mare de 50 ppm, poate fi cauza unui bronhospasm sever şi a unor leziuni caustice grave ale aparatului respirator (edeme pulmonare acute, ulceraţii traheale şi bronhice) etc.

Erika MĂRGINEAN

Publicat în săptămânalul PUNCTUL

Anunțuri