11113785_907827542603543_5822855950028094333_nDoar coroanele de flori depuse la picioarele „Soldatului necunoscut” din centrul urbei le mai amintesc trecătorilor de manifestările dedicate Zilei Armatei . A mai trecut un 25 octombrie, o zi dedicată memoriei  celor care şi-au pierdut viaţa pe câmpul de luptă. 2015 declarat de Guvernul României  „Anul  veteranilor de război”marchează 7 decenii de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial. “Ziua Armatei României constituie, pentru militarii aflaţi la datorie în ţară sau departe de hotarele ei, prilej de a cinsti şi evoca faptele de arme ale înaintaşilor care, prin jertfa lor pe câmpul de luptă, au înnobilat sensul cuvintelor ONOARE şi PATRIE.”, a transmis în mesajul său ministrul Apărării, Mircea Duşa.

Încrederea românilor în Armată

Potrivit sondajelor  IRSOP 73,8%  dintre români declară că au mai mare încredere în forţele armate decât în Jandarmerie sau DNA.  „Prin misiunile îndeplinite în ţară şi în teatrele de operaţii, militarii români se ridică la înălţimea faptelor de arme ale înaintaşilor. (…)Ei demonstrează hotărârea noastră de a ne respecta angajamentele internaţionale, de a întări statutul României de ţară furnizoare de securitate în regiune, care contribuie din plin la efortul global de instaurare a unui climat de securitate şi pace în lume. Participarea armatei noastre la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii şi de combatere a terorismului va rămâne un obiectiv de bază al politicii de securitate româneşti,” consideră ministrul apărării.

Mulţi au fost, puţini au rămas

Înainte de ’89 în România stagiul militar era obligatoriu. De două ori pe an, centrele de recrutare se umpleau până la refuz de tineri cărând după ei valizele de lemn –invariabil vopsite verde sau cafeniu şi închise conştiincios cu lacăte. În Tîrgu Mureş, clădirea manutanţei  din curtea cetăţii medievale găzduia centrul de încorporare. În jurul cetăţii stăteau părinţii, iubitele, soţiile băieţilor  aleşi ca după 18 luni să se întoarcă bărbaţi. Dacă au avut noroc.  Se mai întâmpla ca unii să nu se mai întoarcă pe picioarele lor. După stagiul de instruire erau repartizaţi la munci agricole, cei incorporaţi primăvara sau la construcţii, cei incorporaţi toamna.  Militarii au construit drumurile cu care ne mândrim şi azi, ei au cules recolta  din Insula Mare a Brăilei şi ei au lucrat în minele de la Rovinari. Toate proiectele erau planificate pe cinci ani, dar graţie întrecerilor socialiste se realizau în patru ani şi jumătate. Armata, braţul înarmat al ţării era prezent peste tot: la inundaţiile din ’70 şi  ’75, la cutremurul din ’77, la construcţia metroului din capitală, pe şantierul Casei Republicii, Parlamentul de azi. Erau în jur de 400.000. La Casa Republicii lucrau rezerviştii. Câte şase luni pe serie. Cel care putea „să rezolve” nu făcea nici o zi, cel care nu avea „pile” la centrul militar putea să prindă şi două serii de concentrări, una pentru el, una în locul unui pilos.

11205530_907827739270190_5974909736491936689_nArmata e cu noi!

Şi a fost  decembrie ’89. Panică, împuşcături ca în filmele lui Sergiu Nicolaescu, trasoare pe cerul nopţii, umbre negre furişindu-se printre blocuri, elicopterul ce se ridică greoi  de pe acoperişul CC-ului, urmărire ca în filme, procesul, executarea cuplului prezidenţial, împuşcături, morţi şi răniţi…Armata e cu noi!

Modernizarea armatei

11377215_907827375936893_7557610729347469361_nDupă acel decembrie oamenii au învăţat cuvinte noi. Miting, protest, golan. Mineriade. Alegeri libere. Jos comunismul. Dragi tovarăşi. Nu e uşoară schimbarea. S-au închis fabrici şi uzine, s-au falimentat combinatele, au dispărut cooperativele agricole. S-au tăiat pădurile, s-au retrocedat clădiri, terenuri  şi păduri. A început exodul „minţilor pertinente”. S-au închis spitale, şcoli şi grădiniţe. S-au desfiinţat cazărmi şi garnizoane. Prea mulţi militari pentru o ţară aşa de mică. Ajung 75.000. Stagiul militar nu mai e obligatoriu. În martie 2004 am intrat în NATO. Soldaţii sunt profesionişti, dar tehnica de luptă e cea veche. Scutul antirachetă de la Deveselu e doar un simbol.  Armata noastră ar avea nevoie de dotări serioase.  Articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord Atlantice prevede că orice atac militar asupra unui stat membru este considerat un atac asupra Alianţei. Cu alte cuvinte alianţele strategice cer sacrificii. În ultimii ani peste 30.000 de soldaţi au fost în teatrele de război din Irak şi Afganistan, peste 130 au fost grav răniţi, 26 şi-au pierdut viaţa. Dar „România a dobândit un binemeritat loc printre forţele militare ale lumii”, spunea preşedintele Băsescu în urmă cu doi ani. Tocmai de aceea se cere modernizarea armatei. Prioritatea noastră de bază va fi consolidarea capacităţii operaţionale a Armatei României. “În acest sens am reuşit să asigurăm creşterea semnificativă a alocaţiilor bugetare pentru apărare, iar din anul 2017 vom asigura alocarea a 2 la sută din PIB bugetului Apărării, pentru următorii 10 ani. Tot în cadrul măsurilor de întărire a capacităţii de acţiune a structurilor militare, am sporit, în acest an, de aproape trei ori numărul exerciţiilor de pregătire şi antrenament, din cele aproape 340 de exerciţii din acest an, aproximativ 40 fiind cu participare internaţională.

O importanţă deosebită vom acorda, în continuare, şi implementării măsurilor stabilite prin parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite ale Americii, cu cele două dimensiuni importante ale sale, proiectul scutului antibalistic de la Deveselu şi dezvoltarea nodului multimodal din cadrul Centrului de tranzit de la Mihail Kogălniceanu”, a precizat ministrul Duşa.

Un sfert de veac de medicină militară la UMF

12188912_987482961304667_3986861245487450097_nAnul acesta Universitatea de Medicină şi Farmacie a împlinit 7 decenii de existenţă iar medicina militară din cadrul universităţii a ajuns la 25 de ani. Cu această ocazie UMF a primit cea mai înaltă distincţie din partea ministrului Apărării. “Am dorit ca prin acest ceremonial să felicit conducerea universităţii, să felicit studenţii militari pentru profesionalismul, pentru responsabilitatea de care dau dovadă în procesul de învăţământ şi de pregătire. Am acordat cea mai înaltă distincţie a Ministerului Apărării Naţionale Universităţii de Medicină şi Farmacie  Tîrgu Mureş şi i-am felicitat pentru ceea ce au făcut în timp pentru medicina românească. Mi- au spus că au terminat aproape 100.000 de medici în cei 70 de ani şi sigur din 90 încoace peste 200 de medici militari,” a spus ministrul apărării la vremea respectivă.

Ce vrei să te faci când vei fi mare?

12140623_445498988983655_2215240606908362570_nTrecem printr-o perioadă complexă din punctul de vedere al situaţiei de securitate. În jurul nostru,  mai întâi criza din Ucraina, apoi în flancul sudic, trebuie regândite priorităţile şi implementarea măsurilor strategice. În asemenea situaţii  era de aşteptat să se facă noi sondaje, românii fiind întrebaţi de data asta dacă n-ar trebui  ca stagiul militar să devină obligatoriu. Potrivit unui sondaj realizat de Inscop Research peste 58% dintre români consideră că ar trebui reintrodusă armata obligatorie. Părerile diferă, dar cei care nu au uitat că ar fost în stare să facă orice numai să scape de înrolare, răspund negativ, desigur.  Cu toate astea sunt tineri care îşi aleg ca profesie o carieră militară. Zilele trecute au fost întrebaţi elevii  Liceului Sanitar din Tîrgu Mureş ce  şi-ar dori să urmeze după bacalaureat şi câţiva au optat pentru medicina militară. “Medicii militari nu stau în spate, nu sunt pe timp de război o categorie de ofiţeri protejaţi , deci după infanterişti, înaintea artileriştilor ,a  geniştilor a altor genuri de armă cel mai mult au avut de suferit medicii militari, pentru că, ca o particularitate a acestui gen de război a fost tifusul exantematic şi bineînţeles în primul rând pe frontul împotriva acestei epidemii au fost medicina militară” a spus  autorul cărţii “Medicina militară de- a lungul vremii. Tradiţie- onoare -vocaţie”,  maior Cristian Dorin Damian. Celor interesaţi de o carieră în medicina militară le amintim  că învăţământul militar este învăţământ de stat, vocaţional, gratuit, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ. Astfel Institutul Medico-Militar din Bucureşti şi  secţia de medicină militară UMF Tîrgu Mureş sunt  29 de locuri (fete şi băieţi). La concursul de examen se primesc candidaţi cu diplomă de bacalaureat sau care sunt în clasa a XII-a şi care au vârsta până în 26 de ani împliniţi în cursul anului 2015. Succes candidaţilor şi La mulţi ani, Armatei!

Erika MĂRGINEAN

(publicat în PUNCTUL nr. 551)

Anunțuri