În oraşul nostru multicultural există o comunitate ce numără doar 200 de persoane, dar se bucură de o intensă viaţă spiritual-culturală. Printre membrii acestei comunităţi găsim evrei-români şi evrei-maghiari, care se întâlnesc periodic la Sinagoga din str. Aurel Filimon nr. 23 nu doar pentru obişnuitele rugăciuni de Sabat, dar şi pentru a marca diferite evenimente culturale. Preşedintele comunităţii evreieşti din Tîrgu Mureş, Dub Vasile şi consilierul Rosenberg Desideriu reuşesc să facă un eveniment din fiecare astfel de întâlnire.

Cei care trebuiau să vină au venit!

La fel s-a întâmplat vineri, 25 martie, când membrii comunităţii s-au adunat pentru a marca eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian, sărbătoare cunoscută sub numele de Purim. Impunătoarea clădire în stil eclectic a Sinagogii avea porţile larg deschise, luminile străluceau concurând soarele ce-şi trimitea razele de asfinţit prin ferestrele de la apus. În băncile de lemn stăteau oameni de toate vârstele, de la cei mai tineri până la seniorii scăpaţi din lagărele morţii.

Din cele 314 locuri de la parter nu erau toate ocupate, dar „toţi cei care trebuia să vină au venit”, după cum se exprima cu tâlc unul dintre oaspeţii de la Bucureşti. Toată suflarea era în picioare şi ascultau rugăciunea în limba ebraică. Un membru al comunităţii, purtând şi el ca toţi bărbaţii din Sinagogă kipa, scufia tradiţională pe cap, citea cu o viteză ameţitoare de la dreapta spre stânga (adică dinspre ultima spre prima pagină a cărţii) şi de jos în sus, de parcă ar fi trebuit să rostească acele cuvinte contra cronometru. Când a terminat s-a anunţat că toţi cei prezenţi se pot aşeza pe locurile lor. Imediat după rugăciune a luat cuvântul preşedintele comunităţii, Vasile Dub.

Vasile Dub redă povestea Esterei

Din relatarea lui am aflat că Purim se sărbătoreşte în fiecare an în funcţie de calendarul ebraic la a 14-a zi a lunii ebraice Adar şi se caracterizează prin recitarea publică a cărţii Estera. În stilul său caracteristic Vasile Dub a redat povestea Esterei. În ebraică Meghila sau Meghilat Ester stă la baza sărbătorii iudaice a Purimului. Meghila se citeşte de pe un sul de pergamen sau de pe bucăţele de hârtie-ca în cazul nostru, iar la rostirea numelui lui Haman-personajul negativ din povestire se face zgomot ca să se şteargă amintirea lui Haman. Spre mirarea mea ori de câte ori s-a auzit cuvântul Haman toţi cei prezenţi tropăiau cu încălţările pe podea sau loveau cu mâinile pupitrul, ca nişte copii răi care protestează în clasă!

Estera salvează evreii

Acţiunea povestirii de zece capitole se petrece în al treilea an de domnie a împăratului Ahaşveroş al Persiei. Personajul principal este soţia împăratului, o evreică, pe nume Estera, crescută de vărul său mai în vărstă, Mordehai. Estera reuşeşte să salveze poporul de genocidul plănuit de vizirul Haman, prim-ministrul împăratului. Haman este personajul negativ care îi urăşte pe evrei şi plănuieşte să-i distrugă, cu atât mai mult cu cât ministrul Mordahai era evreu şi el, refuza să i se închine, iar acest lucru îl irita din cale afară pe Haman.

Ahaşveroş, care domneşte peste 127 de provincii din India până-n Etiopia, îi dă mână liberă lui Haman să facă cum crede el cu poporul evreu: „Banii și poporul sunt ale tale să faci cu el cum crezi potrivit”. Acesta plănuieşte exteminarea tuturor, tineri şi bătrâni, femei şi copii. Aflând de complot, Mordehai o roagă pe Estera să meargă la împărat şi să vorbească cu el. După obiceiul locului îndrăzneala de a se duce la împărat nechemat, se pedepsea cu moartea. Estera a postit trei zile şi în a treia zi s-a îmbrăcat cu haine împărteşti şi s-a dus nechemată la împărat. Tânăra foarte frumoasă şi plăcută îi mărturiseşte împăratului că este evreică şi că Haman plănuieşte s-o omoare şi pe ea şi pe poporul ei. Estera a cerut clemenţă nu pentru sine, ci pentru poporul evreu! Împăratul s-a înduplecat şi a dat poruncă atunci ca Haman cu cei 10 fii ai săi să fie spânzuraţi pentru că au ridicat mâna împotriva evreilor. Astfel evreii au fost salvaţi şi în amintirea curajului Esterei  se sărbătoreşte azi Purim.

Ceai de fructe şi beigli cu mac

După ce a fost prezentată povestea Esterei mai întâi în limba română, apoi în limba maghiară de acelaşi Vasile Dub, a urmat o pauză de zece minute în care Rosenberg Desideriu şi ajutoarele lui au servit câte un pahar de ceai de fructe fierbinte şi câte o farfurioară cu beigli cu mac şi prăjiturele ce se numesc hamantaschen.

Concert de Kentzel

Manifestarea a culminat cu un concert de muzică Kentzel. Au intrat pe scenă  Arabela Neazi, Geni Brenda, Carmen Iovițu, Rodica Doija (vioară), Christian Dragomir (percuție), Sergiu Marin (chitară bas), Bogdan Lifșin (dirijor și clape), adică Bucharest Klezmer  Band! Formaţia alcătuită în 2013, cu numeroase turnee prin ţară au acceptat cu drag să cânte şi la Tîrgu Mureş. Au interpretat melodii cunoscute în limba idiş, au cântat, au dansat cu mare veselie, antrenând întrega sală, de parcă nu ar fi parcurs cu un microbus drumul de câteva sute de kilometri din capitală până la noi! Concertul s-a încheiat cu piesa lor de rezistenţă, Oda Bucuriei din Simfonia a IX-a de Bethowen, dar publicul nu i-a lăsat să plece! Cele patru doamne din trupă au fost răsplătite cu câte un buchet de flori, după care au mai cântat, au bisat apoi în aplauzele prelungite ale publicului au părăsit scena.

Organizatorii au putut bifa încă o manifestare reuşită, de care îşi vor aminti cu plăcere membrii comunităţii evreieşti,simpatizanţii, dar şi invitaţii care nu au mai văzut aşa ceva!

(publicat în PUNCTUL nr. 572)

 

Anunțuri