download.pngÎn urmă cu şapte ani am început cel de-al treilea blog, acesta, care s-a dovedit a fi cel mai trainic până acum.

Pe 29 mai 2007 am postat o constatare: chiar mi s-a luat cocoaşa din spinare!

https://erikamarginean.wordpress.com/2010/05/29/chiar-mi-s-a-furat-cocoasa/

Au trecut nişte ani de atunci, iar azi m-am gândit să fac un bilanţ al acestei cifre magice, dacă wordpress a omis să-l facă!

Am 190 de „followers”, dintre care cel mai credincios – asta însemnând că niciodată n-a uitat să-mi viziteze siteul- este  AshiAkira. https://ashiakira.wordpress.com/

Îi mulţumesc pentru fidelitate, pentru frumoasele lui haiku şi pentru amabilitatea de a-mi trimite e-bookul său! Că m-a molipsit de haiku, asta e doar un bonus!

Dacă e să fac un top al „urmăritorilor” mei, cel mai glumeţ e Petre, care de multe ori a reuşit să mă facă să zâmbesc, chiar când mi se înecaseră corăbiile! Îi mulţumesc! https://racoltapetru6.wordpress.com/

Cu toate că de obicei evit să mă ataşez de oameni cu chip, dar fără nume sau ceea ce e şi mai rău, fără chip şi fără nume real, totuşi mă bucur de vizitele potecuţei, care nu odată mi-a ridicat mingea la fileu, pentru care îi mulţumesc.  https://en.gravatar.com/potecidedor

Deasemenea fără nume, fără chip e un prieten zurliu, pe care îl admir cum de poate alinia atâtea cuvinte care trădează un zbucium interior, o aventură eşuată, fără să ne lase să ghicim despre cine e vorba! Comentariile lui sunt chiar distractive. https://zurliublog.wordpress.com/2017/05/31/labirintul/

Cel mai rar trece pe aici https://en.gravatar.com/crislis…şi acum îmi dau seama că ar fi imposibil să vă pomenesc pe toţi, (aproape 200.000 de oameni din peste 110 ţări din lume!)care într-un fel sau altul i-aţi acordat atenţie blogului meu. Vă mulţumesc şi vă mai aştept!

 

Anunțuri