veres3.jpgDe când lumea, urmărind Fata Morgana a binelui, omul și-a părăsit glia, casa și masa în speranța că, dincolo de graniță, va fi mai bine. Plecați la studii, în vizită la rude, la cules de căpșuni ori la îngrijit bătrânii Europei, românii au lăsat în urma lor propriii bătrâni de care nu se mai ocupă nimeni. Au plecat medicii, asistentele și pleacă și absolvenții. Au rămas familii dezmembrate, copii ce cresc cu dorul părinților ce uită să se mai întoarcă. Au rămas satele părăsite, muzee în aer liber cu copii fidele ale palatelor din occident. Unele  neterminate și majoritatea nelocuite de nimeni. Statisticile arată că a crescut speranța de viață, și totuși suntem din ce în ce mai puțini.

Și deodată aflăm că printre noi trăiesc tîrgumureșeni,  care au lăsat tărâmul făgăduinței ca să zidească la noi un” remediu pentru răniții civilizației”.

Satul eco-bio

19884104_10208830771556663_8992912949142478185_n.jpgCel care a avut ideea satului eco-bio, este concitadinul nostru, dr. Veres Zoltan. Nutriționist, chef priceput, după 15 ani petrecuți în Japonia se află printre primii 17 samurai din lume, a fost și în America, dar a revenit în țară și a fondat !Civic Center” în iunie 1998. ” Fundația are ca scop dezvoltarea societății civile prin acordarea de asistență tehnică, consultanță în diferite domenii, de la cultural-artistic-educativ până la  studii de cultură orientală. Avem activități de dezvoltarea comunităţii autosustenabile, promovarea şi protejarea tradiției, a vieții sănătoase prin respectarea tradiției și a naturii. În curând vom prezenta proiectul Satul eco-bio autosustenabil. Scopul proiectului este promovarea şi protejarea virtuţiilor umane, voluntarismul, filantropia, dezvoltarea comunităţii, întrajutorarea şi dezvoltarea societăţii civile. Momentan lucrăm la un site al proiectului, linkul spre satul eco –bio sunt eu.”, a precizat fondatorul.

Unde?

 

 

 

Întrebat despre locul unde vor fi aceste sate, Veres  a spus: ”Avem deja trei locații în Transilvania, unul este lângă Sovata. De exemplu în satul de lângă Sovata se poate înscrie oricine dorește o viață simplă. În august pornim de pe un teren virgin, începem totul de la zero. În satele existente derulăm programul de autosustenabilitate a familiei și a comunității. Finanțarea se face o parte din fonduri personale, restul fiind finanțare UE și donații. Prin această investiţie se va realiza infrastructura necesară pentru derularea activităţilor deja funcţionale şi cea ce avem în proiect pentru viitor. Scopul este de realiza o interactivitate între programe şi activităţi prin care să putem onora scopul declarat în statutul Fundaţia Civic Center şi a ajunge la o sursă de autofinanţare”, a mai spus fondatorul. Cu alte cuvinte, se vrea crearea ”unui remediu pentru răniții civilizației”, un loc unde să vină cei care s-ar întoarce, dar nu mai au unde!

Judit s-a întors după 35 de ani

Grație platformei de socializare, nu a fost greu să o localizez, dar nu a fost ușor să găsim momentul potrivit pentru destăinuiri. În cele din urmă, sâmbătă după-masă i-am ascultat povestea. Iată ce am aflat.

Născută din părinți târgumureșeni, Kovesdi Judit a urmat Liceul Pedagogic, obținând diploma de educatoare. După câțiva ani a plecat în Ungaria, ducându-și fiica la tratament. În țara vecină a condus un birou de traduceri și translatori. ”Am avut un birou cu aproape 200 de colaboratori, am tradus din 26 de limbi, am colaborat cu 500 de firme. Nu vreau să mă laud, dar vorbesc cinci limbi: maghiara, engleză, franceză, spaniolă și mă perfecționez în limba română. Adesea au venit oameni din Transilvania cu traduceri, de la ei nu luam bani!”, își amintea cu oarecare nostalgie Judit.

După 26 de ani petrecuți în Ungaria, a urmat perioada americană. ”Am ajuns în Florida. Occidentul nu e ca în filme! În realitate e cu totul și cu totul altceva! Știi că am avut un post de televiziune online? I-am dat numele după numele cățelușului meu, un chi hua-hua. Sissy-tv. Era un link pe care dacă ai dat  click te-ai trezit într- o sală de conferințe, cu camera de luat vederi, cu video. A funcționat timp de doi ani. Am avut invitați oameni de seamă, compatrioți răspândiți în lumea largă, ne-am deșertat sufletul, grijile, problemele. Am avut invitați din Havaii, Ungaria, Canada, actori, pictori, nutriționiști…Ne-am ajutat la expedieri de colete, ne-am și îmbărbătat reciproc. Sărbătoream împreună zilele de onomastică, zilele de naștere…”, povestea Judit.

Și totuși…

Am ajuns la acel moment când imigrantul simte că-i lipsește ceva. Că ”apa oceanului  e sărată pentru că toți imigranții își plâng amarul pe malul lui”, a formulat la un moment dat Judit vorbind despre dorul de acasă! La întrebarea mea despre momentul în care a realizat că trebuie să revină la locurile natale, Judit a spus: ” Eram la cumpărături într-o zi, când privind în jur, văzând tumultul de oameni și mașini ca fulgerul din cer senin, m-a paralizat întrebarea: ce caut eu aici? Atunci am realizat că trăiesc într-un turn de fildeș, cu prietenii mei, că trăiesc într-o altă lume decât cea care mă înconjoară! În ziua aceea am plâns mai mult ca niciodată. Am decis pe loc să ne întoarcem, eu și fiica mea. În trei săptămâni am lichidat totul și direcția acasă! După 26 de ani de Ungaria, am fost nevoite să mai petrecem un an acolo, ca să rezolvăm treburile, după care ne-am întors definitiv acasă!”, a explicat Judit.

Glasul naturii te cheamă

20632294_10209867198065611_840261043_n.jpg

Mare iubitoare de natură, Judit a simțit chemarea pământului natal. Ideea realizării unui sat ecologic în Transilvania nu a putut decât să-i motiveze odată în plus dorința plecării din America. Dr. Veres Zoltan a fost cel care i-a povestit despre satul ecologic. ”Sunt foarte fericită că la fundație unde sunt asistent CEO îmi pot realiza visul. Ador această misiune, pentru că volunatriatul pentru mine nu înseamnă muncă” Am investit mulți bani și TIMP , dar tare bine ar fi dacă ne-am uni forțele și am realiza proiectul. Nu este vorba doar de satul ecologic, vorbim despre tabără internațională pentru tineret, de centru universitar cu 7 facultăți din lume. Am purtat discuții cu Facultatea de Medicină Sportivă din Viena, Universitatea de Agronomie din Godollo, Academia de Muzică din Budapesta, două universități din America, din Kyoto, universitatea Sdharta…Ideea ar fi ca să –i aducem acasă pe cei plecați iar pentru cei de acasă să le creăm condiții de trai ca să nu mai fie nevoiți să plece din țară. Uniți putem transforma Tîrgu Mureșul, Ardealul, Bazinul Carpatic în Raiul pe pământ!”, a spus entuziasmată Judit.

Vă așteptăm acasă!

Scuzându-se că e foarte obosită, a încercat să-mi explice cât se poate de coerent cum s-ar putea realiza visul fundației. ”Suntem vreo 150 de mii de locuitori în Târgu Mureș. Fiecare dacă am da un leu, sau un euro, orașul, Ardealul ar primi ceva în schimb de i s-ar duce vestea peste mări și țări. Necazul e că toată lumea așteaptă să se instaleze și să se bucure de lucrarea gata făcută, în loc să se bucure de rezultatul obținut prin sudoare. Deocamdată suntem la nivel de proiect, am investit 3 milioane de euro și a mai scăzut elanul. Ne mai lipsesc niște bani. Așteptăm să vină oricine care nu doar vorbește despre schimbare, dar chiar face ceva în acest sens. Trebuie să înțeleagă oamenii că a sosit vremea colaborării dacă vrem să salvăm viitorul copiilor noștri. Trebui să creăm locuri de muncă dacă vrem să- i ținem acasă și să-i aducem acasă pe cei plecați peste hotare! Pentru mine e foarte important să avem încredere unii în alții. Să fiu înconjurată de oameni care nu se urăsc. Nu pot pricepe de unde vine ura, pentru mine nu există decât iubire. De fapt nu cunosc decât oameni buni și oameni răi, mai degrabă neștiutori. E foarte important să avem încredere în noi, să ne ajutăm reciproc, ca să avem acea senzație de siguranță, de bine, că aparținem undeva, că suntem importanți”, a mai spus Judit.

Ce știm despre proiectul fundației?

Am insistat să aflu despre proiectul fundației, despre satul ecologic. ”Propunerea noastră este colaborarea pentru realizarea unui grup alcătuit din firme, persoane fizice  și antreprenori bine închegați, unde prin ajutor reciproc, bazându-se pe ajutorul celuilalt la orice oră din zi și din noapte, să relansăm economia orașului, viața culturală și spirituală a Ardealului și să păstrăm valorile și moștenirile tradiționale. Fundația se bucură pe lângă susținătorii din Ardeal și de relațiile sale în 98 de țări. Avem și realizări deja. La Mătrici de exemplu am reușit ca după 30 de ani să reînființăm centrul de colectare a laptelui, ca producătorii să nu mai ducă laptele la 30 de km de sat. Dacă la început am avut o producție de lapte de 500 de litri, acum am ajuns la 1500 de litri lapte obținut prin metode tradiționale”, a exemplificat interlocutoarea mea.

Definiția dorului de acasă

Se spune că plecat fiind departe de casă, la un moment dat omului i se face dor și de dușmani! Dar dacă nu are dușmani, cum realizează că îi e dor? Am întrebat-o pe Judit ce însemană dor de acasă? ”Când vezi o poză, sau auzi o frântură de muzică, sau după o convorbire simți că-ți iese inima din loc, atât cât a mai rămas din ea, pentru că oriunde te-ai duce în lumea largă, o bucată din ea rămâne acasă și după un timp te cheamă!”, a formulat ea înghițându-și lacrimile.

Erika MĂRGINEAN

*Publicat în PUNCTUL 642

Anunțuri